Clădirile energetice pozitive reprezintă următorul pas după standardele „low energy” și „near zero”. Acestea sunt proiectate astfel încât, pe parcursul unui an, să producă mai multă energie decât consumă, prin integrarea unor tehnologii avansate încă din faza de proiectare.

Principalele soluții includ panouri fotovoltaice, pompe de căldură, sisteme inteligente de management al consumului și materiale cu performanțe ridicate de izolare. Clădirea devine astfel un mic producător de energie, capabil să livreze surplusul în rețea sau să îl stocheze.

În Europa de Vest, conceptul este deja aplicat în proiecte rezidențiale, clădiri de birouri și campusuri educaționale, unde costurile operaționale scad semnificativ pe termen lung. Investiția inițială este mai mare, dar se amortizează prin facturi reduse și independență energetică.

În România, aplicabilitatea este în creștere, însă limitată de costurile inițiale, de lipsa specialiștilor în proiectare integrată și de procedurile birocratice pentru conectarea la rețea. Totuși, creșterea prețurilor la energie și politicile europene de decarbonizare accelerează interesul pentru astfel de soluții.

Pe termen mediu, clădirile energetice pozitive ar putea deveni standard în dezvoltările noi, transformând sectorul construcțiilor dintr-un mare consumator de energie într-un producător activ.

(Foto: Freepik)