Accesul la marile proiecte de infrastructură nu este determinat doar de competența tehnică, ci mai ales de capitalizare. În România, contractele publice de infrastructură rutieră, feroviară sau edilitară depășesc frecvent 100 milioane de euro, iar cerințele de calificare includ cifră de afaceri minimă, garanții de bună execuție și capacitate financiară demonstrată.

Conform datelor Ministerului Finanțelor și analizelor din piață, multe companii românești din construcții operează cu marje reduse și capital propriu limitat, în contextul creșterii costurilor la materiale și forță de muncă din ultimii ani. În plus, proiectele publice presupun cash-flow negativ în fazele inițiale, până la decontarea situațiilor de lucrări. Fără linii de credit solide sau parteneriate bancare stabile, firmele locale întâmpină dificultăți în susținerea acestor decalaje.

În cadrul programelor finanțate prin Politica de Coeziune 2021–2027 și PNRR, valoarea proiectelor este ridicată, iar criteriile de eligibilitate favorizează operatorii cu experiență internațională și bilanțuri consolidate. De aceea, consorțiile străine sau mixte domină frecvent licitațiile de mare anvergură.

„Pragul critic de capitalizare” reprezintă nivelul minim de resurse financiare și garanții care permite unei firme să participe competitiv la proiecte majore. Sub acest prag, companiile rămân active în segmentul lucrărilor medii sau ca subcontractori.

Pentru a depăși această limită, soluțiile includ asocierea între firme românești, consolidarea prin fuziuni și achiziții (M&A), precum și creșterea disciplinei financiare. Fără capitalizare adecvată, dezvoltarea infrastructurii va continua să fie realizată preponderent de jucători externi.

(Foto: Freepik)